Ghidușel cel istețel vă spune povestea orașului Cluj-Napoca

Dragi copii, azi Ghidușel vă invită să redescoperiți împreună unul dintre cele mai familiare și totodată cele mai misterioase locuri pe care le-ați cunoscut vreodată. Este vorba de orașul în care locuiți atât voi, cât și el: Cluj-Napoca, un loc fascinant a cărui poveste o cunoaștem mult prea puțin.

Haideți să începem prin a privi lucrurile din prezent și… de sus. Dacă vă uitați cu atenție în videoclipul de mai jos, care preia imagini de la o survolare a orașului, s-ar putea să vă găsiți chiar casa! Însă câte lucruri știm despre cum a ajuns „casa noastră mai mare”, orașul Cluj-Napoca, să fie așa?

Iar acum, alături de Ghidușel, haideți să facem câțiva pași înapoi în istorie și să privim mai îndeaproape povestea orașului Cluj-Napoca!

Cele mai vechi dovezi de locuire a zonei care azi îi corespunde orașului Cluj-Napoca, localizate unde avem acum cartierul Mănăștur, datează de acum 120.000 de ani î.e.n.! Este vorba de o serie de unelte de piatră cioplită.

Mai apoi, poporul dac a pus bazele unei așezări, Napoca, aceasta corespunzând ca amplasare zonei centrale de azi a orașului. Această așezare și-a păstrat numele chiar și odată ce a trecut mai târziu sub ocupația romană. Dovada este descoperirea unei borne romane, din 107-108 e.n., pe care este menționat numele de Napoca.

După mai multe sute de ani, în secolul IX, pe dealul Calvaria din Mănăștur se înalță o cetate de pământ, care ține de sistemul de apărare al voievodului Gelu, pentru ca mai apoi, în preajma anului 1.000, Ștefan cel Sfânt să construiască în acel loc o cetate, la care, o sută de ani mai târziu, Ladislau cel Sfânt a adăugat o mănăstire benedictină. Așezarea bogată devine ținta atacurilor tătarilor și a episocopului Ardealului, până la anihilarea totală a acesteia.

În acest răstimp, mai exact în secolele XI-XII, pe locul unde azi regăsim piața centrală a Clujului, se afla un sătuc, care suferă la rându-i de pe urma distrugerii tătarilor. În vederea repopulării zonei, Ștefan al V-lea al Ungariei promite o serie de privilegii celor dornici să se mute acolo, iar cei care răspund în număr cel mai mare solicitării sunt sașii, care vor pune bazele Clujului medieval. Din această perioadă istorică zbuciumată, mai exact din anul 1173, avem prima mențiune a așezării sub numele de Castrum Clus (însemnând cetate închisă, datorită amplasării ei între dealuri). Datorită numărului mare de coloniști sași și maghiari, locul este totodată amintit și în variantele Klausenburg și Kolozsvar.

Cu timpul, odată cu dezvoltarea sa, Clujul devine unul din cele mai importante puncte dintre cele șapte cetăți medievale săsești din Transilvania. Două dintre cele mai importante momente care consemnează elanul cu care orașul crește sunt: dobândirea rangului de oraș de la Carol Robert de Anjou, pe data de 19 august 1316 și primirea stemei orașului de la Ludovic cel Mare, fiul lui Carol Robert de Anjou, în anul 1377, care, înscris pe ceara fierbinte, devenea sigiliu și dovedea autenticitatea documentelor emise.

Ați văzut, dragi copii, prin orașul Cluj-Napoca stema orașului? Știați ce reprezintă? Locuitorii vremii se mândreau cu zidurile de fortificare care erau menite să îi protejeze din calea năvălitorilor. Stema dovedea statutul de oraș liber al Clujului și faptul că acesta era supus doar regelui sau principelui Transilvaniei. Dacă priviți cu atenție în jur, o veți descoperi în mai multe locuri din oraș. Cu prima ocazie când mai ieșiți la plimbare vă propunem să porniți la „vânătoare” și să găsiți cât mai multe steme ale Clujului. Dacă nu aveți nicio idee de unde să începeți, vă dăm câteva indicii: concentrați-vă atenția pe clădirea Primăriei, pe Obeliscul Carolina sau pe Biserica Sfântul Mihail.

Ați întâmpinat dificultăți în a găsi obiectivele menționate mai sus? În perioada medievală, orientarea în oraș nu era la fel de anevoioasă, deoarece numărul de străzi era unul mic, după cum reiese din imaginea de mai jos.

Cea mai veche zonă din centrul orașului Cluj și totodată prima încercuită de către ziduri (pe care o descoperim dacă unim în minte numerele 1, 2, 3, 4, 5 și 6), în anul 1260, este cea care corespunde astăzi zonei din jurul Pieței Muzeului. Mai apoi, odată cu extinderea așezării, în anul 1465, tot ceea ce astăzi cunoaștem sub denumirea de centru vechi este împrejmuit de un zid și mai lung, cu 18 turnuri, a căror întreținere le revine breslelor din oraș, adică asociațiilor de meșteșugari aparținând diferitor meserii. Pentru a putea face o comparație între cele două faze de protejare a orașului, observați cu atenție cele două imagini de mai jos care le corespund.

Iată, mai jos, câteva dintre meseriile acelor vremuri. Pe câte dintre ele le cunoașteți și știți cu ce se îndeletniceau? Încercați să îi găsiți fiecăreia imaginea corespondentă. Oare câte dintre aceste meserii mai există în ziua de azi? Și ce alte noi meserii au apărut? Vă invităm să faceți un exercițiu de logică și să încercați să găsiți o explicație legată de motivele care au dus pe de o parte la dispariția unor meserii, iar pe de altă parte la apariția altora.  Cum s-au schimbat nevoile și dorințele omului de-a lungul istoriei?

 

Surse:

Cluj: cartea comoară, Alexandru Diaconescu, Gergely Balázs, Hunyadi Attila, Kovács Zsolt, …, Cluj, Projectograph, 2010, 60 p.

Cluj-Napoca de la începuturi până azi: ghid istoric și turistic, de Dorin Alicu, Ion Ciupea, Mihai Gh. Cojocneanu, Cluj-Napoca, Clusium, 1995, 64 p.

Descoperă Clujul medieval, de Fórizs Enikő, Veress Boglárka, Zsigmond Ilka, Cluj-Napoca, Kriterion, 2011, 80 p.

Istoria Clujului, sub redacția acad. prof. Ștefan Pascu, Cluj-Napoca, 1974, 576 p.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *