Cum se călătorea în antichitate?

De-a lungul secolelor, oamenii au dorit să se deplaseze din ce în ce mai repede. Acum, un drum cu avionul de la Bucureşti la New York (peste 7600 km) durează cam 10-12 ore, traversarea Oceanului Atlantic din Marea Britanie până în SUA (peste 5500 km) cu un transatlantic durează vreo 6-7 zile, iar de la Cluj-Napoca la Budapesta (cam 400 km) ajungem cu trenul în mai puţin de 8 ore. Însă înainte de inventarea motoarelor, situaţia era cu totul alta.

Cu 2500 de ani în urmă, în antichitate, pe vremea istoricului grec Herodot, se mergea foarte mult pe jos, iar pentru deplasări mai rapide se mergea călare sau în care trase de animale. Călătoriile pe apă se făceau cu ambarcaţiuni cu pânze sau cu vâsle. Fascinat în tinereţe de poveştile marinarilor despre alte meleaguri, Herodot a hotărât să exploreze el însuşi acele ţinuturi îndepărtate şi obiceiurile lor diferite. S-a îmbarcat aşadar din oraşul lui natal, Halicarnas, spre Marea Marmara şi Marea Neagră; a văzut podurile din corăbii, construite peste Hellespont la porunca regelui persan Xerxes, a ajuns până la vărsarea fluviului Don în Marea Neagră, apoi s-a întors şi a mers pe uscat până în capătul răsăritean al Mării Negre ca să viziteze cetatea Colhida, unde căutase Iason Lâna de Aur. După 8-9 ani de călătorie, Herodot s-a întors în insula Samos, de unde a plecat apoi spre cetatea Babilon. Pe fluviul Eufrat, a văzut nişte ambarcaţiuni ciudate, rotunde, din piele, purtate în jos pe firul apei, în care stăteau mărfurile, doi oameni şi unul sau doi măgari. După ce ajungeau la destinaţie şi îşi descărcau mărfurile, aceste bărci erau strânse şi urcate pe măgari, care le cărau înapoi în susul fluviului.

Multe alte aspecte fascinante ale vieţii din acea vreme consemnate de Herodot, supranumit şi „părintele istoriei”, în călătoriile lui în Tracia, Persia, Babilon, Egipt, sau relatările lui despre evenimente istorice importante precum bătălia de la Maraton, aflaţi din cartea Herodot şi începuturile istoriei, de Jeanne Bendick.

Herodot şi începuturile istoriei, de Jeanne Bendick, cu desenele autoarei, Bucureşti, Humanitas Junior, 2018, 90 p.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *