Deschide-o. Deschide-o cu ambele mâini. Atinge-i hârtia mătăsoasă, de un alb pur. Urmărește cu degetul rândurile negre, ca niște rândunele care aduc primăvara în miezul iernii. Apropie-ți urechea de pagină. Auzi vreun sunet? Nu vei auzi decât un „fâș-fâș” misterios, uneori mai tare, alteori mai încet, de fiecare dată când degetele tale întâlnesc hârtia, iar mintea ta curioasă îți șoptește: „Continuă! Încă o pagină!”. Uită-te mai aproape. Cufundă-te. Tot mai aproape. Bravo! Ce vezi acum?
Vezi un far, un munte de căsuțe colorate, nori pufoși și baloane zburătoare. Un bătrân elefant. Zâne înaripate, care chicotesc. O pălărie de vrăjitoare. O cheie veche, uriașă. Oare ce se ascunde dincolo de orizont? Nu-ți face griji dacă nu poți pătrunde totul cu privirea. Poți să zbori! Imaginația ta uimitoare poate să facă asta. Doar așază-te comod în colțișorul tău preferat și pornește în călătorie. Îți vei face o mulțime de prieteni, iar atunci când vei avea nevoie de un pic de liniște vei găsi cea mai bună ascunzătoare, un loc în care să te simți pe deplin liber. Și asta pentru că ești liber să deschizi oricând, după pofta inimii… o carte.
O carte începe întotdeauna cu tine.
O carte, de David Miles, ilustrații de Natalie Hoopes, București, Signatura, 2022, 30 p.
