„Ursul nu poate să doarmă”, de Marni McGee și Sean Julian

În curând vine iarna, iar animalele din pădure sunt care de care mai ocupate cu strânsul lemnelor pentru foc și cu prepararea murăturilor și a dulcețurilor. În toiul pregătirilor, Bufniță, Vulpe, Veveriță, Șoarece și iepurele Peticel se opresc deodată atunci când aud un sunet ciudat. Un mormăit morocănos. Sau un urlet furios. Ce poate să fie? E ursul, care NU poate să doarmă. Veverița se gândește că s-ar putea să-i fie foame, așa că Peticel îi pregătește un munte de sendvișuri cu afine și ceapă murată, care nu mai ajung întregi până la urs, răsturnându-se pe drum. Of… și ursul răcnește tot mai tare din bârlogul lui întunecos.

Dintre toate animalele, Peticel își face curaj și se apropie tiptil de bârlog ca să afle ce l-o fi supărat pe urs atât de tare încât nu poate să doarmă. Și ghiciți ce? Nu îi era foame de fapt, ci frig! În mărinimia lui, Peticel se gândește să-i dăruiască bătrânului urs ceva care să-i țină de cald cât e iarna de lungă. Dar pentru asta are nevoie de ajutorul prietenilor lui. Oare va reuși ursul să adoarmă în sfârșit?

Ursul nu poate să doarmă, de Marni McGee, ilustrații de Sean Julian, București, Litera, 2021, 25 p.