Dacă vă bate gândul să porniți la plimbare prin pădure, să știți că acolo trăiește o vulpiță povestitoare. De fapt, nu o să vă fie prea ușor să o găsiți, pentru că vulpița aceasta este foarte, foarte… tăcută. Povestitoare și tăcută în același timp? Da! Cum altfel să își scrie minunatele povești dacă nu are parte de liniște? Când taci, parcă vezi mai bine ce e în jurul tău. Așa și vulpița: observă fiecare lucru curios din pădure, iar apoi îl strecoară într-o poveste.
Cu așa o imaginație bogată, bine ar fi ca poveștile ei să ajungă la urechile, mici sau mari, ale tuturor animalelor din pădure. Însă acestea sunt prea gălăgioase și puse pe glume ca să le asculte. Așa că, atunci când vulpița le spune veveriței, bursucului și bufniței o poveste despre un urs, aceștia se reped să mormăie ca urșii, printre hohote de râs. Și niciunul nu observă urmele care indică faptul că un urs adevărat se află în apropiere. „Ssst! Faceți liniște!”, le atrage atenția vulpița, atentă cum e ea la fiecare detaliu. Oare darul ei de povestitoare o va ajuta să își salveze prietenii? Și dacă ceea ce-i lipsește ursului este tocmai o poveste?
Ssst! Faceți liniște!, text și ilustrații de Nicola Kinnear, București, Pandora M, 2020, 32 p.