Hei, cititorule, te-ai jucat vreodată cu figurine miniaturale, dorindu-ți să intri cu adevărat în aventură împreună cu ele? Atunci, bine ai venit în povestea mea! Pentru că o figurină din plastic nu e niciodată doar o simplă figurină. De cele mai multe ori este jucăria preferată a cuiva și, aproape întotdeauna, este magică. Iar dacă ai citit deja Indianul din dulap, înseamnă că îl cunoști pe Pui-de-Taur și pe prietenul său, Omri, deci știi că ceea ce-ți spun este adevărat.
Dar să încep cu începutul. Eu sunt William și tocmai am primit cel mai tare cadou din partea doamnei Phillips, menajera familiei: un castel foarte-foarte vechi, moștenire de familie, enorm (abia a încăput în pod) și care arată exact ca unul adevărat. Este construit din piatră și lemn, are ziduri de apărare și patru turnuri impresionante, iar podul mobil se poate ridica și coborî. În spatele curții uriașe sunt grajdurile, iar alături este sala armelor (cu scuturi, lănci și săbii atârnate pe pereți); nu lipsesc bucătăria și cămara, unde găsești tot ce ai nevoie pentru a prepara cele mai gustoase feluri de mâncare. Dacă urci scările din turn, ajungi la încăperile principale – fiecare dintre ele având câte un șemineu uriaș. Zidurile din marea sală de ceremonii sunt acoperite de tapiserii cu modele complicate, iar pe podele sunt întinse piei de animale de diverse forme și culori. În jurul balustradei balconului de la galeria menestrelilor sunt înfășurate stindarde în culori vii, iar masa lungă flancată de bănci acoperă un perete întreg. Și cum orice castel își are lordul său, și al meu a venit însoțit de o miniatură înfățișând un cavaler. Legenda spune că într-o zi va prinde viață din nou și se va întoarce în regatul său, izgonindu-și dusmanul. Nu știu dacă pot să cred acest lucru, dar mi-ar plăcea foarte mult să fie adevărat. Pentru că asta ar însemna că am un castel vrăjit.
Ce zici, cititorule, ți-am trezit curiozitatea? Ți-ar plăcea să ai și tu un astfel de castel? Nu, nu-mi răspunde, pentru că înainte de toate, trebuie să-ți spun ce s-a întâmplat mai târziu. Gândul la castelul primit nu-mi dădea pace și îmi alungase somnul. Așa că, după ce părinții mei s-au dus la culcare, am luat lanterna și m-am furișat în pod. N-aș putea să spun că mi-era foarte teamă, dar un aer straniu plutea în încăpere. I-am spus cavalerului că am venit să-l cunosc, iar el… mi-a răspuns. Voia să știe ce s-a întâmplat cu Alastor și dacă sunt prieten sau dușman.
Lasă-te surprins, citește toată povestea!
Află care a fost rolul maleficului vrăjitor Alastor în tragicele evenimente petrecute în regatul Lordului Aquila, tatăl cavalerului.
Află ce s-a întâmplat cu doamna Phillips atunci când am folosit amuleta vrajită asupra ei și cum am devenit eu un băiat curajos, un scutier de nădejde cu inimă de cavaler.
Și, dacă ai terminat de citit, răspunde-mi la o întrebare: ce crezi că s-ar întâmpla dacă Pui-de-Taur, viteazul indian irochez fiu de căpetenie, s-ar întâlni cu Sir Simon de Hargrave, alias Cavalerul Argintiu?