De ce conservele nu se strică?

Peste tot, în jurul nostru, pe pielea noastră, dar şi în interiorul corpului nostru, sunt miliarde de fiinţe atât de mici încât le putem vedea numai cu ajutorul microscopului, numite din această cauză microorganisme. Pe unele dintre acestea le folosim la prepararea hranei: cu ajutorul anumitor bacterii (bacilii lactici) obţinem iaurtul, cu ajutorul drojdiilor facem pâine, cozonaci, vin sau bere, iar cu ajutorul anumitor mucegaiuri dăm gusturi speciale unor brânzeturi sau mezeluri fine. Alte microorganisme, însă, ne pot produce boli sau ne strică mâncarea, aşa că pe acestea dorim să le distrugem. Continue reading “De ce conservele nu se strică?”

Ştiţi câte oase are corpul uman?

Totalitatea oaselor din corpul nostru poartă denumirea de schelet. Acestea au o serie de roluri în corpul nostru. Astfel, sunt elementele care ne ajută să avem o postură verticală (să stăm drepţi), totodată susţin muşchii şi ne ajută să ne mişcăm. Alt rol important este de a ne proteja organele: cutia craniană ţine la adăpost creierul, iar cutia toracică, inima şi plămânii. Continue reading “Ştiţi câte oase are corpul uman?”

De ce au clădirile paratrăsnet?

În zilele noastre avem curent electric aproape peste tot, şi îl folosim la tot felul de lucruri, deseori cu o simplă apăsare de buton (la iluminat, la aparatele din casă, la motoarele unor maşini sau trenuri). Dar nu a fost aşa dintotdeauna. Acum vreo 300 de ani, cu mult înainte ca electricitatea să ajungă prin fire în casele noastre, ce se ştia despre electricitate era că dacă frecai anumite materiale, cum ar fi sticla, apăreau scântei însoţite de mici pârâituri, şi că aceste materiale puteau atrage obiecte uşoare cum ar fi praful, bucăţele de hârtie sau fire de păr. Continue reading “De ce au clădirile paratrăsnet?”

Cum ajung cuvintele să fie scrise în cărţi?

Încă din cele mai vechi timpuri, oamenii şi-au notat gândurile pentru a putea fi citite de urmaşii lor. Cui trebuie să îi fim recunoscători că putem citi atâtea cărţi frumoase? Johannes Gutenberg este cel care, în secolul al XV-lea, a dezvoltat caracterele mobile şi metalice (facilitau construirea cuvintelor din blocuri metalice individuale) şi presa de tipar. Astfel, după 1450, se trece încet de la copierea cărţilor cu mâna la tipărirea lor. Continue reading “Cum ajung cuvintele să fie scrise în cărţi?”

Cum şi pe ce se picta în epoca Renaşterii?

Preferăm adesea să lăsăm imaginaţia să prindă contur prin picturi sau schiţe de creion. Materialele necesare le avem la dispoziţie din librării, magazine specializate sau, de ce nu, dintr-o comandă on-line. Totuşi, a fost aşa uşor dintotdeauna? De exemplu, în timpul Renaşterii italiene (sec. XIV-XVI), cei care pictau sau schiţau îşi cunoşteau foarte bine ustensilele şi vopselele deoarece le confecţionau singuri, din lipsa unor magazine de profil. Continue reading “Cum şi pe ce se picta în epoca Renaşterii?”

Cum s-a descoperit semnificaţia hieroglifelor?

Multă vreme nu a reuşit nimeni să descifreze inscripţiile misterioase. Asta până în timpul lui Napoleon Bonaparte, când J.F. Champollion, un pasionat de Egipt, le-a înţeles sensul, comparând textul a două inscripţii, unul în greaca veche, celălalt scris cu hieroglife. Continue reading “Cum s-a descoperit semnificaţia hieroglifelor?”

De ce obiectele negre atrag căldura?

Te-ai întrebat vreodată de ce negrul atrage căldura? Dacă încerci să cauţi răspunsul într-o carte de fizică, vei afla că obiectele negre absorb complet lumina solară, iar o parte din aceasta se transformă în căldură. Tocmai de aceea, în ţările din zonele calde, casele sunt vopsite în alb pentru a reflecta lumina şi pentru a evita intrarea căldurii în interior. Ca să înţelegi mai bine, îţi propunem un experiment: Continue reading “De ce obiectele negre atrag căldura?”