De ce se numesc telefoanele mobile „celulare”?

Istoria telefoanelor a început în anul 1876, când inginerul şi inventatorul american Alexander Graham Bell a construit primul telefon, un aparat care transmitea sunetele prin cabluri cu ajutorul curentului electric. Următorul mare pas spre telefoanele pe care le avem azi a fost făcut în 1895, când inventatorul italian Guglielmo Marconi a transmis la mare distanţă primul mesaj prin unde radio, fără a folosi cabluri. Tehnologia bazată pe unde radio s-a dezvoltat, astfel încât, de exemplu, în anul 1921 maşinile de poliţie din oraşul Detroit (SUA) erau dotate cu staţii radio mobile.

În 1947, cercetătorii de la Bell Labs au creat primul sistem de telefonie mobilă, iar în 1983 a fost pus în vânzare primul telefon mobil. În 1992 a fost trimis primul SMS de pe un telefon mobil, iar un an mai târziu a apărut primul smartphone, cu ecran tactil, care putea trimite şi primi e-mailuri. Prima fotografie trimisă de pe un telefon mobil a fost consemnată în anul 1997. În 2007, Steve Jobs a prezentat publicului primul iPhone, care nu mai era un simplu telefon, ci de-a dreptul un calculator personal care încăpea într-un buzunar. La noi în ţară, telefoanele mobile au apărut în 1992, iar telefonia mobilă celulară, în 1997 (Connex a fost primul operator GSM din România). Continue reading “De ce se numesc telefoanele mobile „celulare”?”

Cum era viața de zi cu zi în Grecia antică

Când ne gândim la Grecia antică, ne vin în minte cele două cetăți care au luptat pentru hegemonie, Sparta și Atena. Atena a devenit cunoscută prin forma de guvernământ specifică, democrația, iar Sparta prin tradiția sa războinică. Dar cum trăiau oare oamenii în Grecia antică? Ce făceau aceștia zi de zi? Continue reading “Cum era viața de zi cu zi în Grecia antică”

Ştiaţi că libelulele pot zbura cu o viteză de până la 54 km/h?

Libelulele pot fi întâlnite în aproape întreaga lume, oriunde există habitate acvatice care să sprijine ciclul lor de viaţă. Acestea pot fi considerate prietenii de vară ai oamenilor, deoarece se hrănesc cu ţânţari, muşte şi alte insecte dăunătoare nouă. Ciclul lor de viaţă urmează etapele: ou, larvă sau nimfă şi adult. Dacă privim imaginea unei asemenea insecte putem observa următoarele părți componente: capul, toracele, prevăzut cu 2 perechi de aripi, şi abdomenul. Continue reading “Ştiaţi că libelulele pot zbura cu o viteză de până la 54 km/h?”

De ce secolul al XVIII-lea a fost numit „Secolul Luminilor”?

Veacul al XVIII-lea a fost numit „Secolul Luminilor”, întrucât gânditorii din această perioadă considerau că progresele spiritului uman „luminează” omenirea. Oamenii erau interesați de știință și doreau să afle cât mai multe despre lumea înconjurătoare. Mai întâi în Franța, apoi în toată Europa, se răspândește un nou ideal de societate, bazat pe cunoaștere, toleranță religioasă și libertate. Este epoca primei mașini cu abur, a primului motor automobil. Continue reading “De ce secolul al XVIII-lea a fost numit „Secolul Luminilor”?”

Pisicile cad întotdeauna în picioare?

Legenda spune că atunci când pe arcă şoarecii s-au înmulţit peste măsură, Noe i-a cerut ajutor leului. Leul s-a gândit puţin şi a găsit soluţia: a strănutat de două ori, iar din nările lui au sărit doi lei în miniatură, adică două pisici, care au rezolvat problema invaziei de şoareci rapid şi eficient.

Se pare că pisicile au fost domesticite acum peste 5000 de ani, în Egiptul antic, unde au ajuns să fie venerate ca zeităţi. În mormintele antice egiptene s-au găsit statuete de pisici reprezentând animalul sfânt al zeiţei Lunii şi fecundităţii, Bastet, şi mumii de pisici. În Europa, după ce au trecut printr-o perioadă de prigonire în Evul Mediu, când au fost considerate făpturi diavoleşti, au devenit unele dintre cele mai iubite animale de companie. Continue reading “Pisicile cad întotdeauna în picioare?”

De ce sunt plantele verzi?

Plantele sunt fiinţele care fac posibilă viaţa pe Pământ aşa cum o ştim. Datorită clorofilei, acea substanţă verde prezentă în toate plantele, ele transformă, în prezenţa luminii, bioxidul de carbon, captat din aer, şi apa şi sărurile minerale, extrase de rădăcini din sol, în sute de substanţe (glucide, grăsimi, proteine, parfumuri, coloranţi etc.), eliberând totodată în aer oxigenul esenţial vieţii. Acest proces se numeşte fotosinteză, cuvânt creat din alăturarea cuvintelor greceşti phos (lumină) şi synthesis (a pune împreună). Continue reading “De ce sunt plantele verzi?”

Știați că fluturii au solzi pe aripi?

Lepidoptera (aripi cu solzi, din limba greacă) este ordinul din care fac parte fluturii și moliile. Acestora, dar și albinelor, putem să le fim veșnic recunoscători pentru că polenizează plantele. Mai exact, aceste insecte ajută plantele să se reproducă, să dea naștere la noi semințe. În zborul lor de la o floare la alta, pe trup li se prind grăunțe de polen care vor cădea în mijlocul altor petale. Continue reading “Știați că fluturii au solzi pe aripi?”

Quizz în FAMILIE

Ziua Internațională a Familiei a fost declarată de Organizația Națiunilor Unite în anul 1993 și a fost sărbătorită pentru prima dată în 15 mai 1994. Logo-ul (simbolul) acestei zile este reprezentat de o inimă roșie a cărei jumătate formează în partea de sus acoperișul unei case, pe fondul unei sfere verzi.

Indiferent cum vom alege să sărbătorim această zi, vom fi mânați de aceleași sentimente calde pentru membrii familiei noastre, de iubire, recunoștință și grijă. Să profităm de oportunitatea pe care ne-o oferă Ziua Internațională a Familiei și să o petrecem cât mai frumos alături de cei dragi! Continue reading “Quizz în FAMILIE”

Ce-am putea face un an în Antarctica?

Emil Racoviţă, savantul român care a pus bazele unei noi ştiinţe, biospeologia, iar în urmă cu 100 de ani (în data de 26 aprilie 1920) a fondat la Cluj primul institut de speologie din lume, a participat la sfârşitul secolului XIX, în calitate de naturalist, şi la prima expediţie ştiinţifică organizată în Antarctica. Continue reading “Ce-am putea face un an în Antarctica?”