Oare Luna își schimbă forma sau e iluminată diferit?

Cu siguranță ați observat că Luna apare sub mai multe forme. Cum poate fi explicat acest fenomen? Totuşi, Luna îşi schimbă forma sau este luminată diferit de Soare?

Pentru a găsi răspunsul la această întrebare trebuie să ştim că Luna este satelitul natural al Pământului. Asta înseamnă că orbitează (se învârte) în jurul planetei noastre. La rândul său, Pământul orbitează în jurul Soarelui. Astfel, mişcările Lunii în jurul Pământului şi ale acestuia din urmă în jurul Soarelui determină fazele Lunii. Mai exact, avem în vedere diferite faze de iluminare a discului Lunii. Continue reading “Oare Luna își schimbă forma sau e iluminată diferit?”

Ştiaţi că pentru a înţelege arta este nevoie uneori de o muncă de detectiv?

Aţi încercat vreodată să analizaţi un tablou dintr-un muzeu de artă sau o pictură făcută de vreun prieten? Ce aţi simţit după câteva secunde de privit? Aţi reuşit să înţelegeţi ce a dorit autorul să transmită prin desen? În unele situaţii mesajul e simplu de înţeles, dar în altele este nevoie de o muncă de detectiv, deoarece semnificaţia tabloului poate fi descoperită doar după desluşirea unor indicii. Continue reading “Ştiaţi că pentru a înţelege arta este nevoie uneori de o muncă de detectiv?”

Știați că termenul grecesc „kósmos” înseamnă „un tot organizat armonios”?

„Curiozitate”, „idei”, „uimire” și „a gândi” sunt câteva cuvinte ce caracterizează societatea Greciei Antice. În orașele grecești și în coloniile acesteia, grecii discutau cu privire la o sumedenie de subiecte, deoarece orice le stârnea curiozitatea. De ce se umflă pânzele vaselor în vânt? Cum pot fi deosebite între ele substanțele? Cum se face că bărcile pot pluti? Întrebările apărute primeau, la timpul potrivit, un răspuns bine argumentat. Discuțiile din această perioadă erau logice, având două componente: una de argumentare a propriilor păreri și alta de ascultare a părerilor celorlalți. În această dinamică erau crescuți copiii greci: învățau să gândească înainte de a merge la școală. Mai apoi, la școală, erau îndrumați să formuleze noi întrebări și să poarte noi discuții. Mulțumită acestui tip de învățare, Arhimede, om de știință, a ajuns să facă descoperiri importante în geometrie, aritmetică, mecanică sau astronomie. Continue reading “Știați că termenul grecesc „kósmos” înseamnă „un tot organizat armonios”?”

Cum se călătorea în antichitate?

De-a lungul secolelor, oamenii au dorit să se deplaseze din ce în ce mai repede. Acum, un drum cu avionul de la Bucureşti la New York (peste 7600 km) durează cam 10-12 ore, traversarea Oceanului Atlantic din Marea Britanie până în SUA (peste 5500 km) cu un transatlantic durează vreo 6-7 zile, iar de la Cluj-Napoca la Budapesta (cam 400 km) ajungem cu trenul în mai puţin de 8 ore. Însă înainte de inventarea motoarelor, situaţia era cu totul alta. Continue reading “Cum se călătorea în antichitate?”

Cum s-a inventat radioul?

Ne este atât de util, de uşor şi de plăcut să transmitem şi să primim toate informaţiile pe care le dorim cu un simplu click sau o apăsare de buton, încât merită să-i cunoaştem pe oamenii de ştiinţă care au făcut posibil acest lucru. Faptul că acum beneficiem de radio, televiziune, transmisii prin sateliţi, se datorează în foarte mare măsură fizicianului şi inventatorului italian Guglielmo Marconi, care a trăit intre anii 1874 şi 1937. Continue reading “Cum s-a inventat radioul?”

Putem afla câte galaxii sunt în Univers?

O galaxie este un ansamblu foarte mare de stele, praf cosmic şi alte obiecte cereşti, menţinute împreună de atracţia gravitaţională. Soarele nostru, de exemplu, este o stea din galaxia Calea Lactee, alături de vreo alte 400 de miliarde de stele împreună cu planetele lor. Noaptea, pe cerul senin, putem observa stele, nebuloase, roiuri stelare, sau chiar alte galaxii. Continue reading “Putem afla câte galaxii sunt în Univers?”

Cum se trăia în Evul Mediu?

Dacă vă place aventura, cu siguranță o să vă captiveze lumea Evului Mediu. În această epocă, o parte dintre oameni locuiau în fortărețe (un fel de castele, dar mai micuțe) sau în jurul acestora. Aceste structuri erau puncte strategice, deoarece construcția lor se făcea la înălțime, erau înconjurate de ziduri, iar în jurul zidurilor era un șanț plin cu apă. Dacă erai „de-al casei”, intrai foarte ușor, pe un pod mobil. În interiorul zidurilor se puteau observa două zone, curtea interioară, care era un sat în miniatură, și donjonul, un fel de turn, unde locuia seniorul împreună cu familia. Continue reading “Cum se trăia în Evul Mediu?”

Ce este „arborele vieţii”?

La bordul corabiei HMS Beagle, care era doar cu puţin mai lungă decât jumătate dintr-un bazin olimpic (oare ştiţi ce lungime are un bazin olimpic?), omul de ştiinţă Charles Darwin a participat la celebra expediţie care a făcut înconjurul emisferei sudice a Pământului, explorând coastele Americii de Sud şi insulele din oceanele Pacific, Indian şi Atlantic. Continue reading “Ce este „arborele vieţii”?”

Știți câte lucruri frumoase poate omul să facă?

V-ați gândit vreodată să faceți ceva care să rămână în istorie? Nimic grandios, doar un lucru mic făcut cu seriozitate, perseverență și hotărâre. Ei bine, în continuare vom vedea cum, de-a lungul timpului, oamenii și-au folosit talentul pentru a rămâne în amintire făcând mai mult în fiecare zi. Continue reading “Știți câte lucruri frumoase poate omul să facă?”

De ce conservele nu se strică?

Peste tot, în jurul nostru, pe pielea noastră, dar şi în interiorul corpului nostru, sunt miliarde de fiinţe atât de mici încât le putem vedea numai cu ajutorul microscopului, numite din această cauză microorganisme. Pe unele dintre acestea le folosim la prepararea hranei: cu ajutorul anumitor bacterii (bacilii lactici) obţinem iaurtul, cu ajutorul drojdiilor facem pâine, cozonaci, vin sau bere, iar cu ajutorul anumitor mucegaiuri dăm gusturi speciale unor brânzeturi sau mezeluri fine. Alte microorganisme, însă, ne pot produce boli sau ne strică mâncarea, aşa că pe acestea dorim să le distrugem. Continue reading “De ce conservele nu se strică?”