Uneori parcă ar ninge în plină primăvară. Sunt, de fapt, petalele florilor de cireș plutind ușor spre pământ. Cu o viteză de cinci metri pe secundă. Știai asta? Eu nu m-am gândit niciodată. Pentru mine este importantă doar distanța dintre mine și el. El, cireșul din curtea școlii. Care arată ca un norișor colorat. Doar că, vezi tu, distanța asta se micșorează pe zi ce trece. Și parcă din ce în ce mai repede. De fapt, este vorba de distanța dintre cireș și ochii mei.

Cred că cel mai bine ar fi să locuiesc chiar în cireș. Așa aș fi mereu alături de bunica mea și de Cosimo, iar distanța dintre noi nu va mai conta. A, era să uit, în interiorul cireșului mai locuiește și un uriaș, care este spiritul lui. De câte ori trec pe lângă el, mă opresc să-i salut.

Cireșul este prietenul meu. Știi că într-o noapte l-am visat? Continue reading “„Distanța dintre mine și cireș”, de Paola Peretti” →

Flavia este o barză bătrână, care așteaptă să se pensioneze. A îndeplinit anii, a cotizat la Turnul de Control, și-a făcut meseria, iar acum nu vrea altceva decât să iasă la pensie. Voi știți ce meserie au berzele? Continue reading “„Rostogol merge acasă”, de Lavinia Braniște” →

Imaginile frumos ilustrate și reprezentative din această carte vor fi pe placul vostru, dragi copii, pentru a descoperi mai multe despre animalele crescute la fermă, într-un mediu natural. Veți afla răspunsuri la multe întrebări și veți ști cine se rostogolește în noroi, de ce cotcodăcesc găinile și cine face „glu-glu-glu”.

„Explică-mi… De ce vaca dă lapte?”, de Joséphine Sauvage, București, RAO, 2019, 30 p.

Cărțile spun tot felul de povești: despre animale, despre copaci, despre stele și planete, despre castele, despre prieteni, despre călătorii, despre ținuturi vesele, și câte și mai câte… Dar știați că ele spun povești și despre noi, cititorii? Iată de ce: cărțile locuiesc într-o casă frumoasă, toată numai rafturi, numită bibliotecă, iar treaba lor este să ajungă în mâinile cititorilor și să le facă, la rândul lor, o vizită pentru câteva zile. Toate cărțile împrumutate fac asta! Și nu o să vă vină să credeți prin câte aventuri trec până să ajungă înapoi la bibliotecă: aventuri prin autobuz, în parc, în camera cu jucării, aventuri la lumina lămpii, sub razele soarelui, în grădină… Căci așa sunt prietenii buni – ne urmează peste tot. Iar noi știm să avem grijă de ei oriunde am fi. Și astfel, cărțile adună noi povești… Continue reading “„Cartea fără poveste”, de Carolina Rabei” →

Dragi copii, această carte cu ilustrații prietenoase și amuzante este potrivită pentru voi. Veți descoperi din imagini răspunsuri pe înțelesul vostru la întrebările despre cine se ascunde printre salate, cum arată buburuza și ce mănâncă râmele. Noutățile din paginile acestei cărți minunate vă vor îmbogăți cunoștințele despre natură!

„Explică-mi… De ce melcul nu are labe?”, de Joséphine Sauvage, București, RAO, 2019, 30 p.

Am să-ți spun acum de ce ar trebui trebuie ar fi minunat să citești această carte:

Lumea noastră va dăinui atâta timp cât va dăinui și iubirea lui Taranys pentru Savironah. Zeul zilei a creat uscatul și Daurul dătător de viață și căldură. El ne-a creat pe noi, fedelinii, și ne-a dăruit cunoașterea pentru a clădi și a culege. Zeița nopții ne-a dăruit înțelepciune, ca să putem crea și transmite. Toate acestea, și încă multe altele sunt scrise în Heilyk, textele noastre vechi, care încă așteaptă să fie traduse și studiate.

Care este povestea lumii voastre? Continue reading “„Fedelinii. Țărmul lumii”, de Nadia Coste” →

Povestea noastră începe cu Tabitha Catarina, Tabby Cat pe scurt, o fetiță care adoră pisicile. Nevoită să plece la bunici în vacanța de vară, își lasă pisica în oraș cu bona ei, dar vorbesc regulat pe FaceTime. Alfreeda este o fetiță din vecini care iubește câinii și dorește să se împrietenească cu Tabby. Continue reading “„Aventuri la Miau Motel: Arly, arțăgoasa”, de Shelley Swanson Sateren” →

Suzette, o gărgăriță drăgălașă, cu patru buline negre pe spate, pregătește un cadou pentru mămica sa de Ziua Mamei. La școală, învățătorul le dă micuțelor insecte o idee grozavă: să așeze într-un ghiveci flori din hârtie colorată. Cadoul lui Suzette e gata. Ce mult se va bucura mama când i-l va oferi! Cu acest gând pornește Suzette spre casă, ținând bine de tot ghiveciul, ca să nu-l scape. Deodată, vântul începe să sufle și să sufle tot mai tare… Vine ploaia. Biata gărgăriță e luată pe sus, iar o picătură mare de ploaie îi distruge ghiveciul cu flori… Of, era atât de frumos! Va mai găsi oare un alt cadou? Continue reading “„Cadoul gărgăriței Suzette”, de Quentin Gréban” →

Dragă cititorule,

Mă numesc Albert Stephen Bright, botezat așa după fizicienii preferați ai părinților mei: Albert Einstein și Stephen Hawking. Dar toată lumea îmi spune Albie, lucru de care cred că ți-ai dat deja seama (scrie în titlu, nu?).

Părinții mei lucrau la CERN, Disneylandul fizicienilor. Acolo s-a inventat internetul, și tot acolo se află marele accelerator de particule. Are 27 de kilometri lungime și cântărește 38.000 de tone. O mașinărie imensă construită pentru a privi în interiorul unor chestii mici – mici de tot, atomii (și din chestiile astea suntem făcuți și noi, și Soarele, și pagina din care citești – SPER CĂ DEJA EȘTI CU CARTEA ÎN MÂNĂ!). Și ciocnirile dintre acești atomi creează un fel de mini-Big Bang și pot produce minigăuri negre – astea sunt un fel de aspiratoare invizibile, nici lumina nu scapă din ele. Continue reading “„Călătoria lui Albie Bright”, de Christopher Edge” →

Cea mai amuzantă carte pe care am citit-o în ultima vreme!!!

De ce? Pentru că autorul ne spune povestea lui Charlie McGuffin, un băiețel de 9 ani care se transformă în diferite animale. Vă puteți imagina cât de tare se pot complica lucrurile în momentul în care te transformi din băiețel în animal. Continue reading “„Charlie se transformă în cocoș”, de Sam Copeland” →