Despre un băiețel sensibil, dar curajos, pe care tatăl său l-a învățat mai multe lucruri decât ar fi putut învăța la școala unde bătaia la palme era la ordinea zilei. Despre curiozități științifice, și nu numai, de exemplu dagherotipul prin fulger, despre inovațiile născute din pasiunea pentru fotografie, ferotipia. Despre lucrurile care unesc oamenii și o prietenie specială ce nu poate fi definită. Despre spirite ce par a nu fi atotvăzătoare sau atotcunoscătoare, ce nu sunt zei și nici îngeri. Despre Ponei, căluțul cu chipul alb ce pare să-i citească gândurile. Și, nu în ultimul rând, despre familie, pentru că toate se întâmplă din cauză că Pa a fost răpit de o bandă de răufăcători. Despre băiețelul care putea vedea lucruri pe care ceilalți nu doar că nu le văd, dar nici nu cred în ele, și care trebuie să crească precum un Făt-Frumos pentru a se întoarce la viața de dinainte. Atât cât se poate. Continue reading “„Ponei”, de R. J. Palacio”
Category: Recomandări de lectură în limba română
„O carte”, de David Miles și Natalie Hoopes
Deschide-o. Deschide-o cu ambele mâini. Atinge-i hârtia mătăsoasă, de un alb pur. Urmărește cu degetul rândurile negre, ca niște rândunele care aduc primăvara în miezul iernii. Apropie-ți urechea de pagină. Auzi vreun sunet? Nu vei auzi decât un „fâș-fâș” misterios, uneori mai tare, alteori mai încet, de fiecare dată când degetele tale întâlnesc hârtia, iar mintea ta curioasă îți șoptește: „Continuă! Încă o pagină!”. Uită-te mai aproape. Cufundă-te. Tot mai aproape. Bravo! Ce vezi acum? Continue reading “„O carte”, de David Miles și Natalie Hoopes”
„În roșu marțian”, de Christopher Swiedler
Am eșuat complet și definitiv. Din nou! Și chiar în ultimul moment, când uite-atâta mai aveam până să trec testul pentru avansați. N-am nicio explicație, dar acum e clar: locul meu e în interior, nicăieri în altă parte! Toate lucrurile pentru care am lucrat în ultimul an sunt acum năruite: planurile pentru vară, planurile pentru tot restul vieții mele. Ce e de făcut, ce mai e de făcut în aceste condiții?! Continue reading “„În roșu marțian”, de Christopher Swiedler”
„Dacă e miercuri, e bunicul!”, de Emmanuel Bourdier
În fiecare zi de miercuri, Simon e nevoit să meargă acasă la bunicii lui pentru că părinții săi lucrează. Acesta se plictisește groaznic alături de bunici: aceștia nu au nici internet, nici televizor pentru că atrage bursucii, doar trei benzi desenate ponosite pe care Simon le-a citit de prea multe ori.
Dar lucrurile se schimbă complet într-o zi, când trimis în grădină de bunică, lui Simon îi vine în cap o întrebare: „Ce era bunicul înainte să devină bunicul?” Și astfel, în fiecare miercuri, bunicul îi povestește câte o experiență trăită de acesta în trecut. Îi povestește cum a fost detectiv și l-a prins pe Fănel Prăjel, celebru hoț de cartofi prăjiți, cum a fost un rege despotic sau cum a navigat pe mări cu pirații și câte și mai câte, pe care nu am să vi le dezvălui pentru că vă las pe voi să le descoperiți singuri. Continue reading “„Dacă e miercuri, e bunicul!”, de Emmanuel Bourdier”
„Dac-aș avea un leneș somnoros”, de Gabby Dawnay și Alex Barrow
Cum ar fi dacă ai avea ca animal de companie, în loc de un cățel sau o pisică, un leneș somnoros? I-ai pieptăna blănița în timp ce își face siesta atârnat de sârma de întins rufe? V-ați plimba cătinel prin oraș și l-ai întrece cât ai zice zebră, apoi v-ați bălăci în piscină cât e ziua de lungă? V-ați relaxa la umbră, în ascunzătoarea din copacul de îmbrățișat? Sau ați visa legănați într-un hamac, iar noaptea ați aprinde stelele atârnați de lună? Oricum ai alege să îți petreci timpul alături de prietenul tău blănos, un lucru e sigur: vei avea parte de muuuultă leneveală și de zero griji.
Te așteptăm la bibliotecă să împrumuți cartea și să descoperi, în aceeași colecție, cum ar fi dacă ai avea o caracatiță, un dinozaur sau un unicorn.
„Invizibilii”, de Ioana Pârvulescu
Se pare că cititul este o formulă magică prin care intri, uite-așa! ca într-o vrajă, într-o carte, și nu oricum, ci cu totul. Și atunci mă întreb, oare de ce sunt eu acuma singură-singurică? Să fie din cauză că în loc de cuvinte, eu citesc desene? Hotărât lucru, asta e o mare ciudățenie. Și încă și mai ciudată mi s-a părut apariția unui domn ce semăna cu un vrăjitor, dar care s-a dovedit a fi Bibliotecarul bibliotecarilor. Și care a promis să mă ajute să intru și eu în povești, și cât mai multe, deși acolo va trebui să mă descurc singură. O să zbor cinci săptămâni într-un balon, o să mă scufund în apele oceanului, o să ajung în Labrador, apoi la Polul Nord, o să-i cunosc pe Fram, pe hobbiți, pe Harry Potter… și mulți-mulți alții! Tot el mi-a spus că fiecare carte are mai multe vârste, că ele te transformă și te schimbă, fiind net superioare oamenilor. Că, de fiecare dată când vezi un personaj, și el te vede și te compară cu el la fel cum și tu, la rândul tău, îl compari cu tine. Continue reading “„Invizibilii”, de Ioana Pârvulescu”
„Povestea băiatului care transformă în ciocolată tot ce atinge”, de Patrick Skene Catling
Protagonistul nostru se numește John Midas și iubește dulciurile, în special ciocolata. Consideră că celelalte alimente nu sunt importante sau gustoase și crede că ar putea mânca ciocolată oricând.
Dar, printr-o magie necunoscută adulților, John ajunge să sufere de „ciocolatită”, ceea ce îi dă mari bătăi de cap, deoarece tot ce atinge cu gura se transformă în ciocolată. Vă puteți imagina că și-a mâncat propriile mănuși de piele deoarece s-au transformat în ciocolată? Continue reading “„Povestea băiatului care transformă în ciocolată tot ce atinge”, de Patrick Skene Catling”
„Robot sub acoperire”, de David Edmonds și Bertie Fraser
Sunt cam mică de înălțime, dar destul de drăguță, cu ochii mei mari și căprui, părul blond-roșcat și zâmbetul extrem de simpatic, sunt colega și prietena ideală, mai ales că mă străduiesc să fiu la înălțime și la capitolul simțul umorului. În plus, sunt și foarte deșteaptă, așa că pot să-ți dau o mulțime de informații despre aproape orice, mai puțin despre cum să fii o școlăriță adevărată, deoarece creierul meu este și nu este la fel cu al tău. Dar mă străduiesc, căci nu e de glumit cu un premiu de 100 de milioane. Deși fac tot ce pot, trebuie să mărturisesc că poate n-ar strica, totuși, să nici nu mai fie atât de multe reguli, care se aplică uneori strict, alteori lejer, iar altădată chiar deloc. Vreau (chiar vreau!) să-mi ajut prietenii din echipă, dar în același timp trebuie să mă prefac a fi ceea ce nu sunt (și trebuie să recunosc, deși deloc, dar deloc, nu-mi place acest lucru, îmi doresc tare mult să fiu acel ceva ce se presupune că sunt). Nu-i așa că n-ai înțeles nimic? Ei bine, dacă citești până la final vei înțelege perfect despre ce este vorba! Și apropo, numele meu este Dotty și am doisprezece ani (sau poate că nu). Continue reading “„Robot sub acoperire”, de David Edmonds și Bertie Fraser”
„Vacanța de Crăciun a Moșului”, de Mauri Kunnas
Tot anul, Moș Crăciun și spiridușii lui se pregătesc de Crăciun: Moș Crăciun citește scrisorile copiilor, iar spiridușii fabrică jucării care mai de care mai frumoase, astfel încât niciun copil să nu rămână fără cadou. După un an de muncă și o noapte întreagă de împărțit cadouri, e timpul ca Moș Crăciun să ia și el o pauză. V-ați întrebat vreodată ce face Moșul în vacanță, cu se mai îndeletnicesc spiridușii și renii sau ce activități speciale au loc în Laponia cu ocazia sărbătorilor de iarnă? Continue reading “„Vacanța de Crăciun a Moșului”, de Mauri Kunnas”
„Aici odihnește Arthur”, de Philip Reeve
A fost fiul mărețului Uther Pendragon, dar copilăria, în acele vremuri tulburi și primejdioase, și-a petrecut-o alături de temutul vrăjitor Merlin, în grija căruia fusese dat chiar de către tatăl său. Puterea acestuia de a vedea în viitor, și sfaturile potrivite, l-au ajutat să scoată din stâncă magica și faimoasa sabie Excalibur care îl făcea invincibil, dovedind în acest fel că este singurul îndreptățit să aibă pretenții la tron. Înțelept și neînfricat, el i-a condus pe britani în luptele împotriva invadatorilor saxoni și, astfel, a adus ordinea într-o țară devastată de barbari. A cioplit o masă rotundă dintr-un copac sădit de un zeu și a înființat ordinul cavalerilor Mesei Rotunde, iar împreună cu Lancelot, Gareth, Percival sau Galahad a avut parte de numeroase aventuri. Pe drept cuvânt, unul dintre cele mai cunoscute personaje din literatură, ale cărui fapte de vitejie sunt cunoscute și celebrate de aproape o mie de ani. Continue reading “„Aici odihnește Arthur”, de Philip Reeve”