Mihai Eminescu (15.01.1850-15.06.1889)

Cine a fost Mihai Eminescu?

Poet, prozator și publicist, Mihai Eminescu a fost un scriitor de înaltă ținută filosofică și artistică și a rămas până astăzi figura cea mai marcantă a culturii românești. A fost considerat, încă din timpul vieții, drept un poet de geniu și un om cu spirit modern, a cărui profundă viziune și-a găsit expresia în romantismul literar, ridicându-l la nivelul culturii europene. „Luceafărul poeziei românești”, așa cum a fost supranumit, a adus o direcție nouă în literatura națională, remarcându-se, totodată, și peste hotare, drept un reprezentant desăvârșit al poeziei romantice, alături de scriitorii germani, englezi sau francezi.

Mihai Eminescu a adus o contribuție importantă limbii române literare, în contextul unei țări încă neunificate. Prin opera sa bogată, rezultat al unui efort intens de creație, concentrat pe parcursul a mai puțin de douăzeci de ani, poetul a dat formă unei sensibilități frământate, etern visătoare, destinate a deveni simbol. Astfel, în semn de omagiu, începând cu anul 2010 (an care marca 160 de ani de la nașterea poetului), ziua de 15 ianuarie a fost declarată Ziua Culturii Naționale. Continue reading “Mihai Eminescu (15.01.1850-15.06.1889)”

Ghidușel cel istețel vă spune povestea orașului Cluj-Napoca

Dragi copii, azi Ghidușel vă invită să redescoperiți împreună unul dintre cele mai familiare și totodată cele mai misterioase locuri pe care le-ați cunoscut vreodată. Este vorba de orașul în care locuiți atât voi, cât și el: Cluj-Napoca, un loc fascinant a cărui poveste o cunoaștem mult prea puțin.

Haideți să începem prin a privi lucrurile din prezent și… de sus. Dacă vă uitați cu atenție în videoclipul de mai jos, care preia imagini de la o survolare a orașului, s-ar putea să vă găsiți chiar casa! Însă câte lucruri știm despre cum a ajuns „casa noastră mai mare”, orașul Cluj-Napoca, să fie așa?

Continue reading “Ghidușel cel istețel vă spune povestea orașului Cluj-Napoca”

„A majom mamája”, Julia Donaldson, Axel Scheffler

A kismajom mamája „hatalmas, fönt lakik, a lombok felett, s ha ölel, finom, puha!” Ilyen személyleírás alapján keresi egy kedves pillangó a kismajom elveszett mamáját… Csak éppen a legjobb fogódzó a végére maradt: hogy a majomgyerekek, a pillanmgógyerekektől eltérően, kiskorukban sem másmilyenek. Keresés közben mulatságos helyzetekbe keverednek, mi megismerjük a dzsungel állatait, majd persze kismajmunk ismét érezheti anyukájának puha ölelését.

Mama puiului de maimuță este „uriașă și locuiește sus, pe crengile copacilor, îmbrățișarea ei este moale și dulce!” Pe baza acestei descrieri, fluturașul o caută pe mama maimuțicii… Cel mai bun indiciu rămâne la final: copilașii de maimuță, spre deosebire de copilașii de fluturi, seamănă leit cu părinții lor. Cei doi trec prin situații hazlii, iar noi vom cunoaște mai toate animalele din junglă, până când, în final, maimuțica va putea simți din nou îmbrățișarea tandră a mamei sale.

A majom mamája, Julia Donaldson, Axel Scheffler, Budapest, Pozsonyi Pagony, 2016, 24 p.

„Cronicile după Ellimist”, de K. A. Applegate

Și totuși… aici nu mai puteam schimba nimic, regulile jocului erau clare. Copilul de om murea. Dar avea dreptul să știe cine sunt; avea dreptul să afle dacă meritaseră durerea, disperarea și frica.

Mi-a reproșat că eram doar un jucător. Oare așa să fie? Nu m-am schimbat deloc? Am să vă spun câte ceva despre mine și, apoi, vă las pe voi să hotărâți. Continue reading “„Cronicile după Ellimist”, de K. A. Applegate”